Nemulţumirea unei babe premature.

După cum probabil am mai menţionat, conform părerii publice încă fac parte din categoria celor care se pregătesc să dea Bac-ul. Doar aspectul mă trădează, să spunem. Însă, mă gândesc că peste 5 ani deja voi face parte din categoria de babe, de doamne în etate pentru cei care au acum 8 ani.  De la 13 ani puştoaicele au deja de cel puţin un an de zile cont Facebook, impresii de modele, se îmbracă precum niste c###e ieftine, îşi coafează părul în stilul porumbului expandat, ştiu ce e ăla sexul pentru că deja l-au pus în practică în locaţii „speciale” precum: toaleta şcolii, parcuri, bodegi etc. Nu am nimic cu locaţia, fiecare alege în funcţie de nivelul de adrenalină de care are nevoie, dar totuşi copii … nu e cam devreme?!

De obicei îmi petrec ziua alergând de colo-colo cu diverse treburi, intrând in contact cu nenumăraţi oameni. În cele mai bune zile plec de la ora 9-10 dimineaţa şi mă întorc pe la ora 17, iar în cele mai puţin norocoase zile la 0ra 8 deja sunt băgătă până în gât de treabă, urmând să am şi lucru suplimentar până la 1 noaptea. Nu mă plâng, că doar îmi place să am mereu câte ceva de făcut. Cred că sunt dependentă de muncă … În fine! Să revenim… da, şi cum spuneam sunt mai tot timpul pe drumuri şi deci întâlnesc tot felul de oameni, care mai de care mai ciudaţi, normali, grăbiţi, presaţi de timp, delăsători etc. Şi cum merg eu pe frigul asta enervant de dimineaţă, văd tot felul de piţipoance în devenire cum ies din scara blocului, curtea şcolii îmbrăcate în fuste scurte, scurt reprezentând cu o treime mai puţin din ceea ce consideraţi voi a fi scurt, machiate nevoie mare ca nişte ratoni adormiţi, pline de sclipiciuri şi ştrasuri de zici că în drumul lor spre uşă s-au împiedicat şi au căzut în cutia cu decoraţiuni de Crăciun. Le vezi mergând pe stradă cu o expresie schimonosită într-o protuberanță a buzelor, cu o atitudine de „Mi-e greaţă. Caut lămâie!”, forţâ ndu-şi posteriorul să creadă că e o bombă … cu ceas. Fetelor, toate avem funduri şi sâni. Dacă ne-am trage toate maieurile până la buric, am fi un neam de femei cu sâni sătui de sutien, dacă ne-am ridica pantalonii până la nivelul umerilor, am fi niste J.Lo-uri ambulante. Cu astfel de dotări venim toate. Doar că unele alegem varianta de bun-simţ, în timp ce restul înoată în penibil.

Mi-e groază când aud că viitorul stă în tineri. Probabil aşa o fi…dacă se legalizează prostituţia.

Anunțuri

Ce te face demn/ă de iubire?

E clar. Puteam să jur că aşa ceva se va întâmpla. Pentru prima oară în viaţa mea, liniştea din această seară, liniştea din capul meu, liniştea care practic m-a pus la colţ verbal, a fost o adevărată tortură. Mereu am râvnit-o. Acum o am, nu-mi place şi ca un copil capricios plictisit de încă o altă jucărie, încerc să scap elegant de povara existenţei ei. M-am panicat, iar în pauza dintre cuvintele care mi se fluturau sfidător în faţa gândurilor am încercat să mă agăţ de o scuză, de un răspuns inteligent, de o remarcă stupidă. „Ce te face demnă de iubire?”, „5 motive!”. După care a urmat o tăcere stânjenitoare. Recunosc, mă gândisem şi la clişeul cu „I’m a unique expression of the Divine.”  Or some shit like that. Apoi alt blanc. Apoi m-am panicat şi mai tare.  „Trebuie să fie ceva!”  mi-am spus în sinea mea…

Şi uitea-aşa în interior plângeam, plângeam cu lacrimile mele de copil, implorând pentru acel CEVA.  Dar nu, nimic. Şi acea parte din mine care plângea şi implora chiar credea că nu sunt demnă de iubire. Sub nicio formă. Şi că toţi cei care au investit sentimente în mine vor afla acest lucru şi  îşi vor da ochii peste cap gândindu-se la cât timp au pierdut cu mine…

Din fericire, am şi alte părţi. Foarte muuuuuulte. Şi din fericire, acele părţi îşi aduc aminte că pot să fac oamenii să zâmbească, să râdă, să se simtă în largul lor, să meargă mai departe, să vadă viaţa altfel.  Că pot să îmi demonstrez dragostea prin afecţiune şi grijă, dându-le senzaţia de  acasă  indiferent unde s-ar afla. Că reuşesc să dau acel aer de optimism, că mă interesează oamenii cu adevărat, aşa cum sunt ei în adâncul sufletului. Că oricât de obsedată, stresată de muncă aş fi, la sfârşitul zilei tot drăguţă aş rămâne. Că mă ţin de cuvânt şi se pot baza pe mine. Aaa da, şi că iubesc să gătesc, şi nici ca gazdă nu sunt prea rea.

În seara asta am realizat cât de mult am ignorat acea parte din mine care chiar credea că nu sunt demnă de iubire. Şi cât de chinuită era săraca, singură în universul ei autodistructiv. Mi-o şi imaginez stând timidă, singură, într-un colţ, cu picioarele încrucişate, strânse la piept, sprijinită de pe un perete rece, alb, aşteptând să fie auzită, înţeleasă, alinată. Aşa că în seara asta am luat-o de acolo şi am adus-o în lumea mea.  Trebuia să o fac să mă vadă, cu adevărat, cu bune şi rele , and feel welcomed and in good company. And so maybe, just maybe, after a time she could finally see someone bright and beautiful and genuinely worthy of love.

Aşa că acum: Daţi-mi 5 motive pentru care sunteţi demni de iubire! Şiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii, start!

Din ciclul:”Offffff,viata meaaaaa….”

Nu stiu la altii cum sta treaba,dar noi,astia de la Litere,deja o dam pe partiale,teste,verificari si alte activitati d-astea de ocupa timpu’ pretios al studentului.In concluzie,nu prea mai am timp(cum mi-as dori) de mess,blog,coltul meu online de lecturat deliciosenii de romane etc.Astazi insa,am prins un moment de respiro intre modals si „the game of prefatory letters in Swfit’s novel” si am intrat putin in contact cu lumea virtuala,adicatelea pe mess,unde ochiu’ meu a fost mai mult decat incantat sa vada cel mai delicios offline trantit in ultima vreme:o lista cu statusuri folosite de manelisti,ca deh,si ei este oameni ce foloseste eternetu!

In ordinea numerelor de pe tricou,am onoarea sa va prezint statusurile!

pe turbosistem – available

număr bani – busy

la Miss Piranda – stepped out

intorc caseta si vin – be correct back

imi astept dedicatia pe Taraf – not at my desk

ascult muzica la telefon – on the phone

dusmanii pandeste – invisible to everyone

blestem si plang – offline

Eu cred in vorbele lor.

Click’n’read!

Am observat ca in ultima perioada am dezvoltat o placere putin ciudata si confuza de a reveni asupra lucrurilor care tin de trecut,de a le analiza si masura dupa sabloane si tipare numai de mine cunoscute.La sfarsit,cand aflu rezultatele si le scriu in condinca,ori zambesc in coltul gurii,ori ma rusinez si rad cu lacrimi,ori imi acopar ochii si incerc sa ascund treburile incriminatoare.Daca ati cunoaste contextul probabil nu i-ati spune placere ciudata,ci doar normala si inevitabila.Curatenia asta dinaintea sarbatatorilor m-a fortat cumva sa dau peste multe lucuri care ma defineau acum ceva timp:am gasit o punga cu zeci de scrisori pentru Mos Craciun,pe care mama le-a pastrat ca sa mi le arate „cand oi fi mare”,cd-uri cu inregistrari de la zile de nastere,lucrari si testari cu nota 10 pe ele,compuneri,desene cu „printese”,martisoare de la prietenele mele,poze in „dulcele stil clasic”,jucarii Kinder(mai stiti pinguinii aia?),si multe alte prostioare.Toate astea ma reprezentau acum cativa ani.Acum nu mai inseamna mare lucru.Cineva a venit le-a strans pe toate intr-o cutie,le-a trantit o stampila „Case closed”,si cu asta au incheiat capitolul copilarie.

Cert e ca eram un drac de copil,in care acum nu ma mai regasesc  sub nicio forma.

 

Pe langa toate astea am gasit o gramada de carti,dar multe de tot.Pe majoritatea le citisem in liceu,iar pe unele nici nu imi culcasem privirea.Din motive diverse si personale,nu prea am avut chef de nimic( in ultimile zile traiesc intr-o lalaiala continua si ma  intreb cand o sa mai rad din nou sincer si cu pofta),asa ca am luat teancul de carti si m-am pus pe citit,bineinteles alternand cu emisiunea mea preferata S.Y.T.Y.C.D.Am citit cu pofta,ca un om nesatul,sau ca unul care stie ca in curand se apuca de tinut postul,si am realizat ca unele dintre ele le citisem deja,de altele ma indragostisem de mult,dar le-am uitat,iar pe altele le-am „tatauat” cu insemnari de moment.Ma uitam la pixul de pe foile galbene si nu-mi venea sa cred ca acum cativa ani,tot eu,probabil in aceeasi pozitie,citeam aceeasi pagina,pe care am si insemnat-o.Mi se pare ca scrisul nu-mi apartine…acum e imblanzit si cizelat.Atunci era rebel si expansiv.

 

In fine…am citit cartile si am selectat o parte din vorbele lor.Jos aveti o lista intreaga.Sa vad daca va dati seama din ce carti sunt:

  • “Nici o răzbunare nu e mai cumplită ca aceea care izvorăşte din dragoste.”
  • “Recunosc,sunt un om ciudat,dar aşa sunt ,ce vrei?”
  • “Scăpasem ca un neghiob frânele din mâini şi acum mergeam la voia întâmplării.”
  • “În conştiinţa mea domneşte pustiul,acalmia,haosul-ca după o catastrofă.”
  • “Sunt unele lucruri în iubire care nu se pot spune decât în taină.”
  • “Cum să facem să ne salvăm iubirea de călăul ei -TIMPUL?”
  • “E de preferat iadul cu o femeie deşteaptă decât paradisul cu una proastă.
  • “Aleşii dragostei absolute sunt excepţii tot atât de mari ca şi geniile.”
  • “Marile pasiuni rămân necunoscute,se consumă în anonimat.”
  • “Îmi pare rău că m-a durut purtarea ta.”
  • “Imaginea e cel mai important lucru din viaţa noastră.”

 

  • “Dacă nu ai încercat niciodată, înseamnă că nu ai trăit niciodată.”
  • “Dacă iubeşti pe cineva lasă-l liber …dacă se întoarce e al tau ..dacă nu ..înseamnă că nu a fost niciodată.”
  • “Eu mă consider cel puţin egalul celor cu care vorbesc,dar în niciun caz din aceeaşi lume cu ei.”
  • “Numai haosul aruncă la suprafaţă întrebări dureroase.
  • “El şi ea erau Începutul şi Sfârşitul.”
  • “Căutarea reciprocă,inconştientă şi irezistibilă e însuşi rostul vieţii omului.”
  • “Numai imbecilii nu-şi schimbă părerea.”
  • “Viaţa nu se măsoară în ani,ci în secunde.”
  • “Daca nu ar fi proşti,deştepţii ar muri de foame.”
  • “Niciodată nu poţi şti ce se ascunde în spatele unei priviri.”
  • “Sunt om-nimic din ceea ce e omenesc nu e departe de mine.”
  • “Exista unii oameni care văd lucrurile aşa cum sunt şi se întreabă “de ce?”.Eu însa văd lucrurile cum ar putea fi şi mă întreb “de ce nu?”
  • “-De ce sunteţi voi aşa de complicaţi?
    -Pentru că am pierdut simţul simplităţii!”
  • “Să iubeşti nu înseamnă să renunţi la libertatea ta ci sa-i dai un sens.”
  • “…mici puncte de suspensie până anul viitor.”
  • “Tot ce e frumos e un vis!”
  • “Nu pot să ascund şi nici nu vreau.Îmi pare bine că ai suferit!”
  • “Îmi îngroş cât se poate epiderma sufletului să o fac impermeabilă.”
  • “Sufletul nu poate fi resetat.”
  • “Neglijenţă totală.Nepăsare oarbă.”
  • “A şti să râzi în clipele tragice înseamnă că stăpâneşti tragicul.”
  • “Cu tine şi formulele matematice se-ncurcă.”
  • “Viaţa unui om e un nesfârşit şir de erori.”
  • “Viata e scurtă şi n-ai timp sa te opreşti mai mult decât trebuie pentru că te calcă ceilalţi din spate.”
  • “Nimic nu e adevărat şi totul e posibil.”
  • “Şi basmele se termină dintr-un motiv.”
  • “Nimicul te aduce, nimicul te reia.”
  • “Explicaţiile nu modifică niciodată realitatea.”
  • “Când iubeşti eşti serios,pentru că durerea nu rade.”
  • “Cel mai mare omagiu adus dragostei e să o ascunzi cât mai bine.”
  • Ce o să-ţi spun nu e uşor de înţeles, e imposibil de admis,dar dacă ai vrea să-mi asculţi povestea,dacă ai vrea să ai încredere în mine ,atunci poate că vei sfârşi prin a mă crede şi asta e foarte important pentru că eşti,fără să ştii,singura persoană din lume cu care pot împărţi acest secret”