Hai să recunoaștem!

Spune-mi, a câta oară mă cauți și nu mă găsești? Spune-mi, a câta oară speri să fiu aici, în cuvintele astea pe care le storc din mine cu greu, doar ca să ajung la ceea ce sunt de fapt, la gustul pe care tu știai că-l am: dulce-amar… Spune-mi, a câta oară te-ai înșelat atunci când încercând să mă găsești, m-ai căutat altele și în loc să te apropii de mine, mi-ai pierdut urma de tot? Spune-mi, a câta oară ai închis telefonul înainte să-ți răspund? Spune-mi, a câta oară ți-ai spus că n-are rost, că astfel de lucruri se întâmplă doar în cărți și poate chiar și acolo cu greu. Spune-mi, a câta oară ți-am trecut prin cap odată cu muzica pe care o asculți? Spune-mi, a câta oară spui că renunți, chiar dacă știi că n-ai să faci niciodată asta…

Mai bine nu-mi spune. Poate știu lucrurile astea deja, poate răspunsurile tale au ecou în mine și de-aia oricât timp ar trece și indiferent de numărul de kilometri care ne despart te intuiesc mai bine decât mi-aș dori. Poate că amândoi le știm prea bine, dar alegem tăcerea. Ne ascundem între două bătăi de inimi și refuzăm să ne întâlnim, doar ca să prelungim jocul ăsta pe care nu l-am pierdut, dar pe care oricum nu-l câștigăm. Mă vei căuta întotdeauna acolo unde știi că n-ai să mă găsești niciodată, iar eu am să aștept acolo unde știu că n-ai să mă cauți. Într-o cameră cu pereți albaștri, întunecată, în care obișnuiai să mă aduci adeseori și de unde plecam mult prea repede. Sunt imagini de care mi-aduc aminte de tine mai clar decât orice alte fotografii a căror urmă le-a șters-o timpul de mult. Sau poate mâna ta …

Spune-mi, nu-i așa că e mai bine când îmi citești gândurile când nu sunt aici? Nu-i așa că te simți mai în siguranță? Eu, așa mă simt. Și nu că mi-ar fi teamă de tine. Mă sperie teribil ce n-aș mai putea să controlez în mine, ce n-aș putea să mai pun la pământ.

Hai să recunoaștem! Vrei?

Anunțuri

Anti-plictiseala!

Va plictisiti la birou?Iata ce metoda am gasit eu pentru a combate plictiseala 😀

plictisealasibiscuiti

Domna de la departamentul statelor de plata :”Ce faci puisor?…Da’ nu iti plac biscuitii cu crema?”
Urmand raspunsul lui Vlad:”Ba da,dar aia cu mult mai multa crema!”

:))

P.S:Plec din nou….O sa urmeze o pauza FOARTE lunga.Saptamana ce urmeaza e infernala,plus plecare la Tulcea.
Tot ce pot sa promit e ca va voi povesti totul la intoarcere.Pana atunci just wish me luck 😀

N-ai tu dom’le credit in banca pentru asa ceva….

Dragii mei se pare ca avem un nou request,dar de aceasta data din partea Oanei,care a solicitat un post despre prietenii,prieteniile in adevaratul sens al cuvantului,alea la care atunci cand te gandesti iti pui automat si intrebarea:”Sa fie mit sau realitate?”

Click :D!

Prieten adevarat se numeste omul care te ajuta fara ca verbul sa fie urmat de un complement circumstantial de timp,de loc sau de mod.E”chestia”aia pentru care nimeni,nici chiar cel mai bogat om de pe pamantul asta,n-are bani ca sa-l obtina in stare pura.Prietenul adevarat se castiga cu inima,sub nicio forma cu bani,se intretine cu vorbe bune,sustinere,grija,iubire,sinceritate si incredere,si al carui termen de valabilitate este nedeterminat.La ce concluzie am ajuns eu,tinand cont de experientele pe care le-am trait?Ca un prieten e cu mult,mult,mult,mult,mult,mult mai important decat asa-zisi”iubiti/loveri/jumatati masculine” care vin si pleaca din viata noastra.Exceptie face „the one”,care o sa-ti fie sot.Dar si atunci prietenii vor fi la fel de importanti,insa EL nu va avea nimic de obiectat pe tema asta,ci dimpotriva va fi bucuros(pentru ca si el a fost la randul lui unul din „your best friends”).
IMG_0164

Sunt genul de persoana care pune foarte mare pret pe prieteni,si de cele mai multe ori remarca asta mi s-a facut pe ton de repros.De ce?Nu stiu,dar probabil a venit partea unora care n-au avut in viata lor un prieten adevarat,sau care nici macar n-au habar de cum e sa ai asa ceva.Adeseori am fost invidiata pentru relatia pe care am avut-o cu prietenii mei adevarati,in plus,chiar i-am auzit vorbind pe la colturi:”Mi-as fi dorit sa am si eu prieteni ca ai tai,dar eu n-am avut noroc de asa ceva….”.Da,”mai putin norocosilor”,eu am asa ceva si chiar din plin,ce e rau in asta?De ce trebuie sa fiu aratata cu degetul pentru ca imi pretuiesc prietenii?Daca nu va convine,si va roade invidia pe dinauntru cum rod viermii merele alea frumoase,va sugerez in mod civilizat si politicos,sa ma pupati direct in partile mele moi 😀

Prieteni,asa ca termen simplu,oricine poate avea.Poti avea prieteni care te pupa-n fund,poti avea prieteni care te invidiaza,poti avea prieteni care te fac pe la spate,care te folosesc si te arunca dupa ce au terminat cu tine,care te suna numai cand au nevoie de tine…poti avea tot felul de prieteni,probabil d-aia e asa de greu de crezut ca in zilele noastre mai sunt si d-aia”genuine”.Recunosc!Si eu am „prieteni”d-astia,cu zecile chiar,iar din astia multi jumatate imi dau un telefon cand e ziua mea,jumatate din jumatatea asta se intereseaza constant daca mai traiesc,jumatate din jumatatea asta ma invita in oras,si dintre toti,toti,toti,in final,cand restul pica raman vreo 2-3,maxim 4 prieteni adevarati.Putini,dar stiu ca sunt,si e foarte mult,tinand cont ca unii nici pe acestia nu-i au.

Prietenia adevarata nu e o eticheta,e o promisiune,o asigurare de viata,daca pot spune asa.E promisiunea ca cineva iti va sta aproape indiferent de orice,fara absolut nicio scuza,si care nu te va judeca indiferent de cate prostii iti debiteaza mintea,de cate lucruri penibile faci,de cat de multe greseli comiti.Ei sunt cei care,desi iti spun”Hey,panaramo/fraiere/boule/penibilo,vezi ca gresesti aici!”,nu te jignesc,ci dimpotriva iti atrag atentia,intr-o maniera haioasa ca undeva ai cam dat-o in bara si ca trebuie sa revizuiesti.Nu se supara pe tine,nu te judeca,si nici nu te vorbesc la urmatorul colt:ei rad odata cu tine,fac haz de necaz si te iarta chiar si atunci cand le gresesti.
IMG_0673

Prietenii adevarati sunt cei de care iti aduci intotdeauna aminte,cand te gandesti la persoanele speciale din viata ta,cei pe care poti sa-i suni la 3 dimineata fara nicio problema si sa le plangi in telefon,asta fara ca ei sa se supere,care te asculta,isi care in plus de asta iti mai dau si un sfat.Prietenii adevarati sunt cei care conteaza cel mai mult pe lumea asta,inafara de parinti(ei te iubesc oricum,n-au de ales :))).Prietenii adevarati sunt cei care vor intr-adevar sa te inteleaga si sa te ajute fara sa ceara ceva in schimb,cei care bat la usa ta cand te astepti mai putin,sau care te suna si-ti spun:”Hai sa iesim.Acum!!!”.

Prieteniile nu se măsoară în numărul de telefoane date.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de îmbrăţişări primite.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de ieşiri la băute.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de cuvinte schimbate.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de page-views-uri făcute.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de miştouri făcute împreună.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de copiuţe donate.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de ţigări date.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de chiuluri făcute împreună.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de impresii schimbate.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de critici făcute.

Prieteniile nu se măsoară în numărul de haine împrumutate.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de complimente făcute.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de cunoştinţe comune.
Prieteniile nu se măsoară în numărul comun de melodii ascultate.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de filme văzute împreună.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de sleepover-uri.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de send file-uri date.
Prieteniile nu se măsoară în numărul de minute petrecute împreună.
Prieteniile se măsoară în zâmbete,in sentimente de siguranta,si in momentele in care simti intr-adevar,ca atunci „cand o dai nasol”,ai langa cineva un loc.

Copy of DSC01648

Ai lav kitz!

Ai lav kitz![aka I love kids :)) ]

Stiti chestiile alea mici,cu ochi mari si cap si mai mare?Cu manutele alea mici si cu degetelele alea ca niste carnaciori?Cu rasul ala contagios si balutele adorabile?Cu dintisorii aia mititei ca niste fulgi de lapte si zambetul ala adorabil?Da,de copii vorbesc…de monstruletii aia cu 3 fire de par pe capusorul lor usor „extraterestric”(nu stiu daca exista cuvantul,iar daca nu exista il inventez eu 😀 ),care,indiferent de cat de suparat si morocanos ai fii,te fac sa te tavalesti pe jos de ras,sau in cel mai „diplomat”caz,iti aduc o lacrima de fericire in coltul ochiului?it__s_a_baby_girl____by_sara_m

Am vazut nenumarate filme cu scene in care erau prezentate nasteri,si de cele mai multe ori ma faceam mica intr-un colt si ma intrebam ce le indeamna,Doamne,pe femei sa ramana insarcinate,cand momentul ala pare a fi desprins dintr-un scenariu horror.De ce sunt atatea femei innebunite sa aiba un copil,de ce se chiunuie ani de zile pentru asta,de ce platesc carute de bani pe tratamente,si pentru ce?Astea-s sado-masochiste,sau cum ca nu inteleg???

Their_eyes_look_like_children_by_MattTownsend

De curand am inteles de ce…si probabil oricat de frumos si natural as incerca sa leg propozitii ca sa va explic asta,nu as reusi nici pe departe sa transpun sentimentul pe care il are o mama cand tine la pieptul ei,sufletelul ala mic,pe care 9 luni de zile l-a purtat practic in suflet, care acum a venit pe lume,si pe care acum nu-l mai are doar pentru ea.O astfel de minune iti lumineaza viata,te face sa razi cu toate ca ti-e rau,te face mandra cu toate ca unii zic ca nu e cel mai cel copil,iti ofera sentimentul de putere si te inmoaie de fiecare data cand iti zice „mami”,te ia in brate si te strange tare,te apuca de degetel si nu-ti mai da drumul,sau cand   plange pentru ca nu doarme cu tine.Nu sunt mamica,dar la momentul potrivit probabil ca as fii extraordinar de fericita sa fiu una dintre ele.

Astazi,coboram scarile,si la un moment dat am dat peste fetita unui vecin de-al meu,care facea cozonaci de pamant pe treptele blocului.S-a uitat la mine cu ochi mari,mi-a zis ca face prajituri si daca vreau pot sa gust si eu.Am zambit si i-am zis ca voi gusta cu siguranta cand sunt gata,pentru ca in acel moment eram putin grabita sa ajung undeva.Am plecat mai departe,dar am reusit sa inteleg ca „oferta” ei mai cuprindea si inghetata aromata cu sare:)) (de ce cu sare n-am inteles,dar probabil era un deliciu).Imi plac copiii pentru ca ei cred cu tarie in tot ceea ce fac,si pentru ca au puterea sa te convinga ca un pix e rosu cand de fapt e albastru.Nu stiu cum,dar au ei abilitatile asta….

In materie de mamici,o admir pe Jessica Alba.Bine,o admiram si inainte,dar dupa parerea mea e cea mai sexi,atenta,implicata in cresterea copilului ei,mamica de la Hollywood.Pur si simplu o ador!   Jessica+Alba+Honor+Leaving+Griddle+Cafe+kNrDeBOgc7ml

As vrea ca atunci cand voi avea si eu un copil,sa fiu in primul rand cea mai buna prietena a lui/ei,sa vorbesc deschis cu ea/el,sa aiba incredre in mine.Sa fiu genul de mamica moderna,care isi intelege copilul,il respecta,discuta cu el si nu ii tranteste un”Nu faci aia,pentru ca asa zic eu.Pentru ca’s mata si tu tre’ sa ma asculti!”.Nu e de mirare ca foarte multi copii nu se inteleg bine cu „babacii” lor.Si parintii fac destule greseli,nu numai copiii…

In orice caz,pana voi deveni mamica,ma voi distra si ma voi „antrena” cu copiii mamicilor pe care le cunosc.Iubesc copiii,iar ei ma iubesc la randul lor.Probabil pentru ca si eu sunt un copil si ma comport ca atare…

My address is like my shoes:it’s wherever I go!

Hello,welcome and goooood to see ya’ friends 😀
Image Hosted by ImageShack.us

So I’m back.Am fost pentru inca vreo 3 zile la mare si concluzia pe care am tras-o cand am atins pragul casei a fost:I HAD SOOOOOO MUCH FRIGGIN’ FUN 😡 ! Deci,sa o luam usurel,pe rand si in ordine alfabetica :))) (vorba lui T)

Inainte sa incep,tin sa mentionez un lucru pentru toti cei care vor sa plece la mare si aleg sa mearga cu masina:drumul e un IAD!cel putin o portiune de vreo 7 km dupa loc.Mihai Bravu(drumul e practic doar piatra si trebuie sa mergi cu a2a,daca ai noroc,si cu foarte mare atentie,asta daca nu vrei sa-ti distrugi baia de ulei,parbrizul sau mai stiu eu ce).In plus,inainte de loc.Bertestii de Jos drumul e "impodobit" cu gropi de toata frumusetea,cu jumatati de drum in cosntructie si acostamente periculoase.Asta asa ca un warning.E bine sa stiti ce va asteapta inainte sa plecati la drum!

Bun.Exceptand drumul care s-a dovedit si de aceasta data un simbol pur romanesc,scurta mea experienta pe litoralul romanesc a fost foarte amuzanta,invidios de distractiva si relativ enervanta pe alocuri.Am mers in mai multe statiuni si am putut sa fac diferenta atat intre conditiile pe care ti le ofereau plajele,preturile,localurile,restaurantele si cluburile,dar si tipurile de oameni,si obiceiurile lor"sanatoase".

Am avut o companie extrem de placuta si aspectul asta cred ca e foarte important cand pleci undeva cu gandul sa te distrezi.Impreuna cu una dintre cele mai bune prietene,viitorul ei sot(la anu’ sunt domnisoara de onoare:D/) care detine o firma de entertainment si care de altfel e magician si iluzionist,fratele lui Tiby care este clovn,Mary,o fata super de gasca ai extrem de talentata la face painting,tatal prietenei mele,si 2 pisici extrem de nebune :)) mai mai ca am daramat apartamentul in care am stat.

Am incercat tot ce se poate incerca in materie de distractie:m-am dat in Caracatita,Ciocan,trenuletul groazei,masinute,montaigne rousse,carturi etc.Am facut orice ar fi incantat copilul din mine si nu am regretat.Ar trebui sa o faceti si voi chiar daca aveti 48 de ani.Nu o sa regretati va spun sincer.Am fost la bowling si mi-am luat injoseala in stil mare :)),dar mi-am revenit remarcabil la biliard si hochei.Am fost si i-am vazut in actiune pe prietenii mei la "locul de munca",am asistat la tot felul de trucuri si joculete,si am avut ocazia sa vad uimirea,socul si bucuria pe chipul copiilor din spatele "Scenei".Cel mai ciudat era cand se termina totul si ne indreptam spre vreun restaurant(ei inca nu se schimbau de costume)si toata lumea se uita la noi si zicea:"Uite-i pe tipii de la magie!".Oricum era amuzant in acelasi timp:))

Da am fost si in cluburi de fitze gen Bamboo,Crush,Megalos si alte treburi,dar cel mai tare m-am distrat la restaurantele cu specific romanesc:NIMIC nu se compara cu atmosfera de acolo,si marturisesc ca,desi nu era vreo fana a acestora,dupa ce am vazut cum este de fapt intr-un astfel de local,mi-am jurat sa repet cat mai des experienta.Mi-a placut ca oamenii nu erau intepati si nu trebuia sa mergi cu baxul de helas dupa tine printre mese ca sa nu ti se faca cumva rau de la greata celor din jur,toata lumea era voioasa,radea sincer si traia din plin atmosfera animata de muzica live pur romaneasca.Nici nu va puteti inchipui ce hora s-a incins la un moment dat :))) Mancarea extrem de delicioasa,cu preparate romanesti,vinuri numai bune sa te ameteasca si sa trezeasca in tine spiritul lui Bachus.Va spun ca m-am simtit exceptional,am ras,am povestit,am mancat,am dansat si am uitat pentru un moment de toate problemele seriose care ma sacaie cand si cand.

Am ajuns si in Costinesti si nu pot sa zic ca nu mi-a placut,doar ca apa plina de alge de la tarm ma cam dezamagea,eu nestiind sa inot pana unde se spunea ca e curata.In plus am avut niste "vecini de prosop" de-a dreptul badarani.Cu lanturi groase de 5 degete si covrigi aurii stralucind pe langa obrajii bucalati,impreuna cu copiii,pisica,purcelul si catelul,"vecinii" mei s-au tolanit la 2 degete de locul unde stateam,au inceput sa sparga seminte mai ceva ca Margelatu’ si sa faca glume de tot c#$@ul 😀 Desi erau cu copiii nu se puteau cenzura in limbaj sub nicio forma:"Femeie,unge-ma cu ulei ca d-aia te-am adus la mare,si ai grija d-ala micu ca mananca nisip"sau"Mai X,eu de cand am venit la mare deloc n-am putut sa ma"hatza hatza"cu nevasta-mea,stii tu cu copiii si astea…Auzi fa,pe langa bere ia si niste prezervative,ce-mi cumperi mie palarii…O stiu eu pe nevasta-ta ca e Dracul,aia nu te lasa in pace si te atata".Ok si astea sunt numai replicile pline de coerenta si mai adecvate… asa de dat pe "post".Ce nu inteleg eu,e de unde stie nenea ala de cat de "Dracul" e nevasta-sa prietenului :)))

Si ce am mai facut eu?….chestiile clasice:plajaaaa,shoppingggggg,au incercat niste baieti sa ma invete sa inot,dar s-au lasat pagubasi :))( Te pui cu nebuna? :))) )Am invatat sa joc si eu in sfarsit Whist,si am jucat pana dimineata cu galetusa de la KFC langa mine :)).Am revenit si eu la o greutate normala spre bucuria tuturor care m-au vazut in ultima perioada :))
Image Hosted by ImageShack.usImage Hosted by ImageShack.usImage Hosted by ImageShack.usImage Hosted by ImageShack.usImage Hosted by ImageShack.usImage Hosted by ImageShack.us

Sunt multe lucruri pe care le-am facut in astea 3 zile,dar e prea mult de povestit.Am vrut sa fie asa…un quick update.In rest distractie,voie buna,povestiri,seri tarzii cu fetele,cafea la prima ora,bere pe plaja,nisip cu miros de piersici,apa de mare cu gust de vacanta,ulei pe pielea calda si bronzata,priviri si zambete printre prosoape,stanci si scufundari.

Abia am venit,si abia am desfacut bagajele….I still got sand in my shoes,si peste cateva zile plec din nou,dar de data aceasta pe un vas,pentru un schimb de experiente cu niste francezi.Nu stiu pentru cat timp,oricum suficient.Cazarea e rezolvata,a mai ramas asigurarea de sanatate,chestii,birocratie,tot ce ai nevoie ca sa fii ok si in siguranta cand ajungi pe alte meleaguri 🙂

Au fost niste zile minunate si altele urmeaza cu pasi grabiti.Dumnezeu e sus si are grija de mine.Multumesc lui Buni pentru carticica pe care mi-a dat-o s-o citesc cand simt ca imi e greu.

Peace ❤

P.S:Sper sa mai postez un lucru pe care vi l-am promis mai demult…numai timp sa am 😀
P.S*:Alte poze mai amuzante de la mare am sa postez cand le voi primi si eu 😀

Faraonu tau,mancatzash….

Nu stiu ce m-a apucat astazi,dar am inceput sa caut innebunita informatii despre Egipt,mumii,mumificare,blesteme,piramide etc.In momentul in care am inceput acest proces,nici prin cap nu-mi trecea ca as putea gasi conexiuni cu ceea ce se pare ca se intampla in zilele noastre.Stiti,faraonii erau ingropati cu mare fast,in mormantul acestora fiind depuse toate bogatiile pe care le-au acumulat de-a lungul vietii,pana si slujitori,garzi personale de corp si preoti,care sa aiba grija sa nu le lipseasca nimic nici pe cealalta lume.Buuuun….ei in timp ce cautam asa concentrata imagini cu mormintele faraonilor dau peste niste imagini care ma izbesc de-a dreptul :)))))

Image Hosted by ImageShack.us
Faraonii zilelor noastre.

Image Hosted by ImageShack.us

Nu vreau sa jignesc pe nimeni,nici sa-mi bat joc de vreo traditie de-a lor,dar mi se pare pur si simplu….(ma abtin).Urasc grandomania in general.
Faraonilor din Egipt le-o iert,macar mormintele lor erau,au fost si sunt niste importante relicve istorice,spre deosebire de mormintele faraonilor nostri personali care o cam dau in bara in dorinta lor de eclipsare a neamului nostru romanesc:)

Pentru o viata mai lunga!

Am gasit niste imagini foarte amuzante pe net,si dupa parerea mea de foarte mare actualitate 😀

1.sinucigas pus in dificultate de problemele mediului inconjurator :))
Image Hosted by ImageShack.us

2.Solutii pe timp de criza:you dig a hole,poop and wipe =))
Image Hosted by ImageShack.us

3.
Image Hosted by ImageShack.us

4.Greierele si furnica

PRIMAVARA

Furnica sapa, pune seminte, face straturi.
Greierele cu mingea sub brat trece pe langa ea.
-Ce faci greiere?
-Merg la un fotbal cu baietii!
-Bai, ce faci bai? Ia vezi ca stii tu cum se-ntampla. Treci la treaba ca la iarna iar o sa-mi ceri mancare.
-Da, da, lasa.

VARA

Furnica iriga, lucra de zor. Apare si greierele cu o racheta sub brat.
-Ce faci greiere?
-Merg la un tenis cu baietii!
-Bai, bai! Sa nu-mi ceri la iarna de mancare ca nu stiu ce-ti fac!
-Da, da bine.

TOAMNA

Furnica culegea de zor, facea dulceturi, punea conserve. Trece greierele cu o chitara sub brat.
-Ce faci greiere?
-Merg in parc sa cant ceva cu baietii.
-Sa vezi ce-ti fac la iarna daca vii sa-mi ceri ceva.
-Da, bine.

IARNA

Furnica in pridvor, cu un ceai fierbinte cu lamaie, cu un shal gros in jurul ei.
In fata casei opreste o limuzina. Se da jos greierul. Furnicii ii pica fata.
-Ce faci greiere?
-Ma duc la Paris la un concert cu baietii ca am avut mare succes in parc cu cantatul.
-Du-te, zice furnica, si daca-l vezi pe La Fontaine spune-i ca-i transmite furnica sa-l ia dracu
cu fabula lui cu tot…

 

=]