Spune-mi ce culoare esti,ca sa-ti zic daca am chef de tine!

Sunt zile in care am nevoie de oameni mai mult decat au ei nevoie de mine.Imi vine sa-i strang pe toti intr-o gramada vesela si sa ne jucam de-a ora ceaiului:sa facem conversatii delicioase,sa radem prosteste pe teme superficiale, sa sorbim delicat din portelanuri scumpe,sa mancam prajiturele de unt – sa nu existe moment de liniste,doar un haos zumzaitor de viata.Alteori,imi doresc sa-i inghita pe toti o gaura neagra ca sa pot sta linistita;doar eu si gandurile mele.Dar cred ca la un moment dat tare m-as plictisi si cu siguranta as avea nevoie de ceva care sa ma readuca la linia de plutire.Si-am stat asa,cum stau copiii mici cand sunt bosumflati,cu bratele incrucisate si picioarele pe pereti,gandidu-ma la solutia perfecta.Si ma lovise!Nu,nu-mi trasese mama un facalet dupa ceafa ca stau ca neoama cu picioarele spanzurate,ci ma lovise vizual fluturele de pe perete.Intr-o secunda am sarit in picioare si-am zis:”Am nevoie de culori!!!!”

Poate suna ciudat,dar tare mi-as dori ca toti oamenii sa devina peste noapte culori.Asa s-ar rezolva o mie si-o mie de probleme.Nu ma credeti?Hai sa le luam pe rand.Buuun,fiecare om devine o culoare,bineinteles fiecare cu nuanta lui ca doar suntem atatia pe pamantul asta,cu specificarea ca trebuie impartita intre un barbat si o femeie.Deci avem una bucata femeie si una bucata barbat care au aceeasi culoare si aceeasi nuanta;o alta pereche formata din una bucata femeie si una bucata barbat de alta culoare,dar care impart aceeasi nuanta,si tot asa.Sa luam de exemplu urmatoare situatie:iti cauti jumatatea,innebunesti,iti smulgi parul din cap ca dai peste tot felul de dobitoace/dobitoci pentru ca nimeni nu ti-a spus ca treaba cu jumatatile e inselatoare.Daca oamenii ar fi culori ti-ai da seama ca ti-ai gasit jumatatea exact atunci cand ti-ai gasit nuanta potrivita:nici mai inchisa,nici mai deschisa,nuanta perfecta!Si astfel multe inimi ar fi salvate de la distrugere.

O alta problema:exista momente in viata noastra de fiinte chinuite,cand avem nevoie de anumite persoane,care au un anumit efect asupra noastra.Ce-ar fi sa fii amarat cu viata,sa dai cu banul daca sa te arunci sau nu(de pe blocul de desen),si sa vina la tine unul pe care nu-l cunosti neaparat foarte bine si asta sa fie pesimist,tristul-tristilor(intelegi voi ideea),apoi e ca si cum ti-ar da chiar  el branci de la balcon.

Mi-ar placea ca atunci cand sunt trista sa vina la mine in vizita o persoana oranj.Mi-ar transmite energie si as deveni mai optimista.M-as ridica din starea mea,as topai ca un iepuras Duracell,as incepe sa cant,sa pictez,sa sculptez,sa frec podelele si aragazul,fara sa obosesc cat de putin.Daca la usa mea ar fi venit vreo persoana neagra,as fi stiut ca pot sa-i trag un sut in partile moi ale corpului fara sa regret,pentru ca altfel mi-ar fi agravat situatia.

Daca as fi la un examen,nu as lasa sa stea langa mine decat o persoana albastra.De obicei persoanele astea sunt inteligente,gen tocilarele paletei de culori.M-ar calma,mi-ar da incredere in mine,pentru ca as stii ca nu o sa pic examenul.Asa as evita vreun coleg stresant,care m-ar intreba la fiecare minut:”Da’ la urmatoarea ce-ai scris?Da si mie…”

Daca mi-ar fi murit ficusul cu siguranta as fi sunat un prieten galben.Ei transmit fericirea prin toti porii.Cu siguranta am fi pus-o de o bauta in amintirea ficusului decedat.Persoanele galbene sunt genul de persoane care fac haz de necaz.

Daca as vrea nopti pasionale,mi-as cauta un iubit rosu.Sa trezeasca in mine tot felul de senzatii,sa ma faca sa pierd nopti la rand.Daca as vrea un iubit romantic,tandru si timid as cauta unul alb,care sa-mi transmita ce e mai pur si mai gingas.Ar fi asa amuzant!

Daca vreodata mi-ar fi rau,as suna o persoana verde.M-ar vindeca dintr-o miscare,si m-ar pune pe picioare.Si nici nu mi-ar cere prea multi bani…Iar daca as avea nevoie de o persoana pragmatica,de incredere si cu capul pe umeri,cu siguranta  as gasi toate astea intr-o persoana maro.

Ce frumos ar fi asa!Cate probleme s-ar rezolva,cat timp pierdut pe explicatii  date unor oameni care nu sunt potriviti pentru situatiile in care te afli ai salva…Totul ar curge natural si firesc,iar lumea ar fi un tablou colorat!Picasso ne-ar invidia…

Anunțuri

Din ciclul:”Offffff,viata meaaaaa….”

Nu stiu la altii cum sta treaba,dar noi,astia de la Litere,deja o dam pe partiale,teste,verificari si alte activitati d-astea de ocupa timpu’ pretios al studentului.In concluzie,nu prea mai am timp(cum mi-as dori) de mess,blog,coltul meu online de lecturat deliciosenii de romane etc.Astazi insa,am prins un moment de respiro intre modals si „the game of prefatory letters in Swfit’s novel” si am intrat putin in contact cu lumea virtuala,adicatelea pe mess,unde ochiu’ meu a fost mai mult decat incantat sa vada cel mai delicios offline trantit in ultima vreme:o lista cu statusuri folosite de manelisti,ca deh,si ei este oameni ce foloseste eternetu!

In ordinea numerelor de pe tricou,am onoarea sa va prezint statusurile!

pe turbosistem – available

număr bani – busy

la Miss Piranda – stepped out

intorc caseta si vin – be correct back

imi astept dedicatia pe Taraf – not at my desk

ascult muzica la telefon – on the phone

dusmanii pandeste – invisible to everyone

blestem si plang – offline

Paturi aglomerate si inimi goale.

A trecut ceva vreme de cand nu mi-am mai trait viata la etajul 5.

Click’n’read!

Geamuri,candva dezbracate si lipsite de pudoare,acum stau lenese in lumina soarelui in vestminte de femei usoare.Holurile poarta urmele tuturor celor care si-au lasat amintirile in cate un modul,sau poate  chiar toata viata.Aici unii au iubit pentru prima oara,altii s-au imbatat ca sa prinda curaj  inainte de un examen,destui  au mancat de foame paine cu mustar sau mamaliga cu pateu,cativa au murit dintr-o prostie,iar multi au venit doar in vizita in cautare de paturi aglomerate si inimi goale…

La un moment dat,cand vraja ia  sfarsit odata cu terminarea sesiunii, cu totii  sunt dati uitarii,dispar,probabil in acelasi mod ciudat prin care  fumul tigarii dispare absorbit de tine si de racoarea de afara.

Cu o mana ma tin de balustrada de fier si cu alta ma sprijin de perete.Ma uit la bancile pline de studenti care-si beau mintile si isi fumeaza  viata,la fetele  cu cercei mari de aur si haine cat mai flashy venite de curand in camine,la baietii smecheri care-si” parcheaza masinile” in „sufletul”lor,la grupurile zgomotoase de parveniti sociali ce isi vand demnitatea la colturi intunecate pentru cateva grame de liniste,la privirile fugare ale unora care,desi sunt de 2 ani in camine,rar ii vezi socializand cu alti oameni.

Miroase a cafea de oameni…o cafea in straturi,in care,fiecare strat e consumat separat de viata,de anturaje,de agitatia din jur!

morning_coffee_by_ainukiw

Aici,seara iti bei cafeaua de dimineata si dimineata iti faci patul sa mergi la culcare.

Muzica iti imbata simturile necontenit:3 stiluri pe aceeasi linie de perceptie,un cockteil de bun gust si marlanie pe care esti fortat sa il bei cu urechile deschise.Chetele sunt tranzactii la ordinea zilei,iar imprumuturilede pe o zi pe alta devin minciuni nevinovate,ironii ale comunicarii de zi cu zi.

Caminul…pentru unii refugiu,pentru unii calvar,pentru unele un loc de munca,iar pentru altii un loc de studiu.Indiferent de intrebuintare,cladirile cu paturi aglomerate si inimi goale  marcheaza vieti,pun punct,construiesc si reconstruiesc ca un Mester Manole menit  sa sacrifice mai inainte de toate,si abia apoi sa formeze asa numitele caractere…